Impactul activității umane asupra sistemului Pământului ar putea duce la un haos imprevizibil, de la care nu există cale de întoarcere, au calculat fizicienii.
Folosind o teorie concepută pentru a simula supraconductivitatea, o echipă de fizicieni condusă de Alex Bernadini de la Universitatea din Porto, Portugalia, a arătat că, după un anumit punct, nu vom mai putea restabili echilibrul climei Pământului.
O cantitate finită de activitate umană ar putea avea ca rezultat un Pământ cu efect de seră, moment în care nu mai există cale de întoarcere.
„Implicațiile schimbărilor climatice sunt bine cunoscute (secete, valuri de căldură, fenomene extreme etc.)”, a declarat fizicianul Orfeu Bertolami în 2022. „Dacă sistemul Pământului ajunge în regiunea comportamentului haotic, vom pierde orice speranță de a mai rezolva problema”, a adăugat Bertolami.
De câțiva ani încoace, fenomenele meteorologice extreme par să se producă mai regulat. Incendiile de vegetație mistuie suprafețe vaste, furtunile fac ravagii, temperaturile ating noi recorduri. Climatologii au avertizat că toate acestea sunt o consecință a activității umane, cum ar fi arderea combustibililor fosili, defrișările și agricultura intensivă.
Acest lucru a dus la propunerea unei noi epoci geologice: Antropocenul, o perioadă în care activitatea umană a dus la un impact semnificativ și accentuat asupra întregului sistem terestru, format din geosferă, biosferă, hidrosferă și atmosferă, scrie ScienceAlert.
Antropocenul ar urma Holocenului, care a început în urmă cu aproximativ 11.700 de ani, iar oamenii de știință propun ca începutul acestuia să se situeze în jurul mijlocului secolului al XX-lea – apogeul erei nucleare.
Bernadini și colegii săi au decis să simuleze tranziția de la Holocen la Antropocen și să calculeze traiectoria sa viitoare în consecință.
Termenul se referă la modul în care un material trece de la o stare la alta. Un solid se topește într-un lichid, un lichid fierbe într-un gaz. Un metal trece de la o stare normală la una supraconductoare. Fiecare dintre acestea are un punct de basculare în care o stare de echilibru suferă o schimbare profundă într-o altă stare.
Sistemul Pământului nu este un material, dar cercetările arată că modelarea tranzițiilor de fază poate fi utilizată pentru a prezice schimbările climatice cu un oarecare succes. Bernadini și colegii săi au folosit teoria Ginzburg-Landau – dezvoltată pentru a modela supraconductivitatea – și au aplicat-o Antropocenului pe baza temperaturii, pornind de la un punct de echilibru holocen.
Cu toate acestea, este important de menționat că influența umană este limitată. Lumea noastră are o cantitate finită de spațiu locuibil, o cantitate finită de resurse și o rată finită la care le putem folosi.
Test de cultură generală. Ce-ar fi dacă ai cădea într-o gaură prin centrul Pământului?
Fulgerele de pe Jupiter, mai similare cu cele de pe Pământ decât ne-am fi așteptat
Un geolog a descoperit cea mai veche apă de pe Pământ și chiar a gustat-o
Un studiu a descoperit că omenirea „a împins” rotația Pământului